Timp citire: 3 minute (500 cuvinte)

Doua,,,,"cuvinte"

 Doua "cuvinte"

Cuvântul" este unul dintre cele mai folositoare lucruri de pe acest pãmânt. Fãrã cuvânt suntem ca şi fãrã mâini şi fãrã picioare. Cred cã nici unuia dintre noi nu i-ar plãcea sã fie mut şi sã nu poatã rosti nici un cuvânt. Fãrã cuvânt nu te poţi exprima liber şi în aşa fel încât sã te înţeleagã orice persoanã, aşadar cuvântul este foarte important în, şi pentru, vieţile noastre.

Vedeţi voi, Dumnezeul nostru s-a gândit şi la acest aspect, s-a gândit cã noi vom avea nevoie de cuvânt: ca sã comunicãm, ca sã ne putem exprima gândurile şi ca sã ne poatã da Legea Lui cu ajutorul cãreia sã putem trãi fericiţi pe acest pãmânt.

Un exemplu bun, în acest sens, se aflã scris pe paginile Sfintei Scripturi în Geneza 11:1-10, unde oamenii se împotrivesc voinţei lui Dumnezeu, de a se împrãştia pe tot pãmântul, şi adoptã propria voinţã (mai extravagantă ca voinţa lui Dumnezeu), aceea de a-şi zidi "o cetate şi un turn al cãrui vârf sã atingã cerul" şi sã nu mai fie împrãştiaţi. Din moment ce oamenii s-au apucat de construit, se pare cã se înţelegeau şi, ni se spune în versetul 1 cã "tot pãmântul avea o singurã limbã şi aceleaşi cuvinte". Aşadar, datoritã cuvintelor, oamenii puteau face lucruri mãreţe ("sã atingã cerul") dar, din moment ce Dumnezeu le-a încurcat vorbirea şi nu mai aveau aceleaşi cuvinte, totul s-a împotmolit, nimic nu mai putea înainta şi astfel s-au împrãştiat, fiind incapabili să se înţeleagă între ei. Prin aceastã pildã am putut vedea ce rol important are cuvântul în vieţile noastre şi cât de rãu este atunci când nu-l avem.

Cuvântul, în Sfânta Scripturã mai are un înţeles care îl aflãm scris în Ioan 1:1-4: "La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu…" Din acest prim verset ne dãm seama cã de fapt, "Cuvântul" nu e doar ceva prin care ne exprimãm noi, ci e Ceva (sau Cineva) Divin, Sfânt. Noi ştim cã Dumnezeu reprezintã trei "persoane": Tatãl, Fiul şi Duhul Sfânt, aşadar, din moment ce acest "Cuvânt" era cu Tatãl şi fãcea parte şi din Dumnezeire, e normal ca, în acest context, "Cuvântul" sã fie de fapt Fiul, adicã Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Cred cã toatã lumea ştie ceea ce a fãcut Domnul Isus pentru noi (s-a dus de bună-voie la moarte şi a suferit pentru noi, ca noi sã nu mai trebuiascã sã murim pentru pãcatele noastre, ci sã putem trãi alãturi de Tatãl). Acest lucru ne este prezentat şi în versetul 4 din Ioan, capitolul 1, unde ne spune cã în El (adicã în Cuvânt) era viaţa. Din aceste douã pasaje se desprinde faptul cã fãrã Cuvânt, adicã fãrã Isus Hristos, nu avem viaţă, nu putem trãi, suntem morţi.

În concluzie, dupã cum prin cuvânt ne putem exprima, putem comunica şi, astfel, putem trãi aici pe pãmânt, tot aşa prin Cuvânt, adicã prin Isus Hristos, putem avea viaţa veşnicã (putem trãi o eternitate).

Identitatea proprie in Eden
2 Cronici 15
 

Comentarii 2

Beni pe Miercuri, 06 Noiembrie 2019 18:32

Frumos... Imi face placere sa citesc ceea ce scrii.

Frumos... Imi face placere sa citesc ceea ce scrii.
calin pe Miercuri, 06 Noiembrie 2019 23:19

Superb mesajul. La cat mai multe.

:) Superb mesajul. La cat mai multe. :)
Deja înregistrat? Loghează-te aici
Guest
Luni, 18 Noiembrie 2019
Dacă dorești să te înregistrezi, completează formularul și câmpurile referitoare la numele de utilizator, parolă sau nume întreg.

Imagine Captcha